sâmbătă, 13 martie 2010

VITA DE VIE

In cazul viţei de vie, limita dintre tundere şi creştere controlată este puţin neclară. Ceea ce însă este foarte clar este că atât creşterea, câ tunderea regulată sunt vitale, dacă dorim ca planta să nu devină o ma: de frunziş, care produce numai un număr mic de struguri.

Creşterea viţei de vie

Sistemul Guyot (vezi mai jos) este folosit pentru viţa de vie care este cultivată în grădini, în câmp deschis. Acolo unde spaţiul este limitat, de obicei, viţa de vie este crescută în forma „cordon" (vezi pag. 93), pe un singur butuc. Tunderea care se realizează în cazul viţei de vie crescute în acest mod este detaliată în cele ce urmează.

Scurtarea puternică a viţei de vie trebu­ie realizată numai iarna (vezi tabel, pag. 94), pentru a reduce lăcrimarea la mini­mum. Puteţi planta viţa de vie în sere,

toamna sau primăvara, dar dacă o plantaţi afară, aşteptaţi până când vremea se mai' încălzeşte. După plantare, scurtaţi tulpina principală, care se numeşte butuc, până la 45-60 cm, făcând tăietura deasupra unui mugure viguros, lângă cablul de susţinere cel mai jos. Tăiaţi toţi lăstarii laterali şi legaţi butucul de un par.

Sistemul Guyot

Folosit la viţă de vie în câmp deschis constă în creşterea pe butuc a două braţe orizontale, pe care vor apărea coarde producătoare de rod.

Continuaţi să creşteţi butucul lângă un stâlp şi, pe măsură ce cresc, legaţi braţele laterale de cabluri de susţinere orizontale, situate la intervale regulate, de fiecare parte a butucului. în primele două veri, scurtaţi aceste braţe până la cinci sau şase frunze. Toate coardele care cresc pe aceste braţe trebuie scurtate până la o singură frunză. îndepărtaţi toate florile pe măsură ce acestea apar, deoarece viţa de vie nu trebuie lăsată să producă rod până în al treilea an.

în timpul primelor două ierni din viaţa viţei de vie, scurtaţi butucul cu cea jumă­tate, până la două treimi din lungimea lui, tăind până la lemnul matur, maroniu. Scurtaţi braţele laterale până la lungimea de cea 2,5 cm, lăsând unul sau doi muguri.

In al treilea an, când au apărut florile, scurtaţi coardele, care acum sunt ramuri de rod, până la două frunze dincolo de ciorchinii de flori. Scurtaţi ramurile care cresc pe aceste coarde până la o singură frunză.

Pentru o recoltă bună, trebuie să păs­traţi o singură ramură de rod per cordon: trebuie să le îndepărtaţi pe toate celelalte. In primii ani, puteţi lăsa să se dezvolte un singur ciorchine de struguri pe fiecare

coardă; pe o viţă de vie mai matură, pot fi crescuţi doi sau trei ciorchini pe o coardă.

După această perioadă, continuaţi să tundeţi butucul cum s-a descris mai sus. După ce ajunge la cablul situat cel mai sus, scurtaţi-1 iarna până la cea 2,5 cm.

Viţa de vie matură

Pe măsură ce viţa de vie devine mai bătrână, lăstarii din jurul braţelor sau coardelor pot să se aglomereze, şi unele dintre cioturile lemnoase pot fi tăiate cu ajutorul unui firez.

La începutul verii ar trebui deja să fie vizibile inflorescenţele, care se vor dezvolta în ciorchini de struguri. Ciupiţi inflorescenţele slab dezvoltate, lăsând o singură inflorescenţă bine dezvoltată per coardă.

Scurtaţi toate coardele pe care sunt inflorescenţe până la două frunze de la ciorchinele de flori. Coardele pe care nu sunt flori pot fi scurtate până la cinci sau şase frunze.

Niciun comentariu:

Trimiteţi un comentariu